ISTORICUL COMUNEI ŞI COMPONENŢA

 

Poziţionare geografică: Comuna Alexandru Vlahuţă este situată în partea de sud-vest a judeţului Vaslui, la 60 km distanţă de Vaslui şi la 25 km distanţă de municipiul Bârlad;

 

Componenţa: Alexandru Vlahuţă - centru administrativ, Ghicani, Buda, Morăreni şi Floreşti;

 

Căi de acces: E 581, DN 24, DJ 245;

 

Alexandru Vlahuţă

Satul centru de comună poartă această denumire din preajma sărbătoririi centenarului naşterii scriitorului, înglobând fostele sate Pătrăşcani şi Pleşeşti.

 

Buda

Zona în care se află acum această localitate este atestată începând din anul 1468 sub diverse denumiri legate de proprietăţile şi morile existente acolo, presupunând o locuire destul de intensă. În primele recensăminte din Moldova apare la 1772 ca sat aparte, iar în 1774 ca sat contopit cu Pătrăşcani, pe care-l înglobează la sfârşitul secolului al XVII-lea dar îl pierde în 1803. Din 1816 include în teritoriul său Pleşeni, până la 1838, când satul respectiv trece la Pătrăşcani. În această perioadă, dar şi mai târziu în actele oficiale se foloşeşte denumirea Pleşeni sau Buda. Dupa 1854 Buda este înglobată în Bescher până în 1887 când acest sat se contopeşte definitiv cu Buda.

Din 1864 până în 1956 Buda este comună, cu excepţia perioadei 1929 – 1931 când face parte din comuna Petru Rareş. În prezent, aparţine de Alexandru Vlahuţă (din 1956).

 

Floreşti

Existenţa localităţii este strâns legată de cea a mănăstirii, care datează de la 1590. Satul propriu-zis este atestat documentar la 12 iulie 1597. Ca apartenenţă administrativă, Floreşti se deosebeşte oarecum de restul comunei în sensul că a aparţinut accidental de ocolul Racovei (care a fost “schimbat” în mai multe rânduri între ţinuturile Vaslui şi Tutova), iar o scurtă perioadă chiar de ţinutul istoric al Vasluiului. La 1774 înglobează Laza, iar la sfârşitul secolului şi Poieneşti, iar din 1812 şi trupul de moşie Florentina. În 1864 Floreşti devine comună, însă din 1876 este inclus ca sat component în comuna Buda. Din 1887 redevine comună, înglobează temporar satele Dealul Secării şi Poieneşti, din 1968 trece la Poieneşti şi după 1987, la Alexandru Vlahuţă.

 

Ghicani

Atestat sub denumirea Bicani la 13 iunie 1436. La sfârşitul secolului al XVIII-lea înglobează satul Cernaţi, dar de la 1803 este la rândul său contopit cu Puţul Olarului. Reapare ca localitate de sine stătătoare în Catagrafia Moldovei din 1831. La 1865 făcea parte din comuna Ibăneşti, din 1876 trece la comuna Suseni, revine la Ibăneşti în 1887 de care va aparţine până în 1956, cu două excepţii: în 1952 se constituie pentru scurt timp comuna Ghicani, iar în 1929 – 1930 aparţine de comuna Suseni. Din 1956 Ghicani este în comuna Alexandru Vlahuţă.

 

Morăreni

Localitate care apare în 1904 sub denumirea Morile Morăreni şi se constituie definitiv în 1925, prin unirea cu Morile Dezrobiţi. În acelaşi an devine comună. Un document din 1468 atestă existenţa mai multor mori în această zonă. Satul este inclus apoi succesiv în comunele Băcani, Floreşti, Buda, până în 1956 când trece la Alexandru Vlahuţă.