top of page

PREZENTARE GENERALĂ

 

Localitatea Alexandru Vlahuţă se află în partea de sud a judeţului Vaslui, la 24 km de oraşul Bârlad, 60 km de oraşul Vaslui şi la 80 km de oraşul Huşi.Comuna este compusă din satele Alexandru Vlahuţă, Ghicani, Buda, Morăreni şi Floreşti.  

Relieful comunei poate fi caracterizat în general drept sculptural şi fragmentat, datorită văilor adânci şi a faptului că dealurile sunt înguste. Pe văi , apare aspectul de şes, în lunca majoră a apelor.

  Mănăstirea ”Nașterea Maicii Domnului” Alexandru Vlahuţă Vaslui

Energia reliefului este diferenţiată pe teritoriul comunei, mai mare în nord, până la 200 m şi mai mică în sud, în aval, 150 – 100 m. 

Resursele pe care se bazează potenţialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, păsuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale).

Mărginită de cele două pârâuri, Simila și Ibana (străvechea Liubana -"vale a dragostei"), comuna se gasește pe Colinele Tutovei, podiș format pe frământatul fund al Mării Sarmatice. Condițiile prielnice au favorizat apariția și dezvoltarea vieții pe aceste meleaguri, astfel încât, din negura mileniilor s-a păstrat un schelet de mamut, descoperit în anul 1889. În punctul "Capul dealului", s-au descoperit vestigii ale culturii Precucuteni și Cucuteni precum și elemente reprezentative pentru perioada de sfîrșit a epocii bronzului. Primul document care certifică existența unui sat pe teritoriul comunei a fost emis in 24 aprilie 1434, la Suceava, de Ștefan Voievod și în care se menționează clar satul Mânzați la obârșia (izvorul) Liubanei. Urmează atestările pentru satul Florești, în 1598 și, în 1619 pentru satul Pleșani (Pleșești). Cursurile de apă și relieful prietenos au permis locuitorilor să își încropească așezări înfloritoare în care, pe lângă lucratul pământului s-au dezvoltat și meșteșugurile. Astfel, erau numeroase vadurile de moară (menționate în documente de pe la 1600), la fel ca pivele de bătut suman. Mai târziu, locuitorii au chibzuit o tehnică anume de obținere a varului, pentru care erau vestiți în așezările din preajmă. Ca urmare, zona înflorește, apar marile moșii, se ridică biserici, școli, spitale. La schitul Mânzați ia ființă, în 1830, una din primele școli rurale din Moldova, iar în 1881 se inaugurează spitalul de la Florești. În această comună s-au născut Alexandru Vlahuță (5 septembrie 1858 în satul care îi poartă numele) și Constantin Chirița (12 martie 1925 în Ibănești).

Cuvântul Primarului:

 

"Sper că fiecare om, fie el locuitor, fie turist, fie investitor, fie demnitar, fie ales local, fie funcționar, să-și facă o imagine clară asupra direcțiilor de dezvoltare a comunei Alexandru Vlahuță. Îmi doresc ca toată comunitatea să participe activ la aducerea acestei comune în rândul celor prospere, prin stabilirea de comun acord a noilor tendințe de dezvoltare. Prin aceste măsuri, doresc să dezvoltăm comuna Alexandru Vlahuță și să ridicăm nivelul de trai al locuitorilor."


Dănuț Cojocaru, Primarul comunei Alexandru Vlahuță

Articole adăugate recent

11 feb. 2021

ORDIN

REGISTRUL AGRICOL

CATEGORIE:

Privind constituirea comisiilor locale și evaluarea pagubelor la culturile agricole ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile

11 feb. 2021

LEGE Nr. 350 din 6 iulie 2001

REGISTRUL AGRICOL

CATEGORIE:

privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

11 feb. 2021

LEGE Nr. 269/2015 din 6 noiembrie 2015

REGISTRUL AGRICOL

CATEGORIE:

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare

11 feb. 2021

LEGE Nr. 138 din 27 aprilie 2004 *** Republicata

REGISTRUL AGRICOL

CATEGORIE:

Legea îmbunătăţirilor funciare

11 feb. 2021

LEGE Nr. 108 din 10 iulie 2014

REGISTRUL AGRICOL

CATEGORIE:

privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice

Reciclare selectivă

Anchor 1
bottom of page